O plimbare in apropierea casei

Pasesc pe treptele roase de vremea neprietenoasa, ajung la usa si o imping usor cu umarul, un scartait groaznic insoteste gestul meu, dar izbutesc si ma strecor inauntru. Un miros inchis si intepator imi supara narile.Prin toata camera sunt lucruri ravasite, si totul arata ca dupa o lupta, dar nu cu o persoana reala ci cu sine insusi.Lucruri scoase de-a valma din sifonier, poze rupte, si o viata intreaga ravasita pe podea. I-au prima poza si incerc sa o reconstruiesc ca pe un puzzle. Picaturi reci pe solul uscat, frunzele lispite de fragezime, nori cenusi si neutri contureaza peisajul monoton de toamna, nu imi place, trec mai departe la alta.O casa darapanata, mucegaita si inconjurata de jucari, pe care domneste de mult praful si mizeria, alta poza, o rochie de mireasa aruncata pe un sifonier vechi, patata de vinul bun de pe podgoriile Murfaltar, nici asta nu imi place.Alte cateva poze insirate, deprimante, disperate, colorate viu in peisaje triste si deznadajduite. Probabil propietarul acestei grote are o viata mizerabila, dar as vrea sa mai “sap’ un pic prin viata lui insirata pe podea, sa ii mai cunosc din starile sufletesti prin intermediul fotografiilor facute, si care acum ii sunt niste prieteni.Iti poti da seama usor de asta pentru ca sunt usor indoite la colturi, semn ca le admira mereu obscuritatea si chiar se “spovedeste” in fata lor.Dupa doua minute de cautari printre ramasitele fotografice zaresc cum un papagal pictat in albastru si galben zboara deasupra unui hamac in care o domnisoara frumusica se lasa sedusa de catre un tanar inalt, brunet, atletic si dupa zambet si gropite foarte gratios. Deodata nu mai sunt in camera urat mirositoare, am reusit sa evadez. Sunt pe plaja la doi pasi de tanarul cuplu,la o masuta sorb o gura de cafea si trag un fum..Fotografiile sunt tot in fata mea, asa ca aleg alta.O barca cu doi indragostiti sub clar de luna, savurand cate un pahar de sampanie si pierzandu-se nebuneste unul in privirea celuilalt, pe chip li se citeste dragostea profunda ce si-o poarta, dar si felul pervers cum o sa se incheie seara. Ma trezesc si eu intr-o barca vis-à-vis de ei, si cu un aparat in mana, speriata ca am fost prinsa intr-un joc prostesc al imaginatiei si ca halucinez scap aparatul si deodata ma trezesc. Ma uit in jos,din mana imi scapase cartea pe care am terminat-o si care ma si adormit.Ma ridic frumos si ma indrept spre biblioteca..imi caut alta carte dupa care sa-mi conturez urmatorul vis.